Închiderea balconului și a terasei din 25 august 2026: ce se schimbă odată cu noul Cod al urbanismului

Pe 10 august 2026 a fost publicată Legea nr. 169/2026 — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Intră în vigoare pe 25 august 2026 și abrogă Legea nr. 50/1991, adică exact textul pe care s-a construit tot ce se scria până acum despre autorizația de închidere a unui balcon.

Dacă ai căutat în ultimele luni „autorizație închidere balcon”, ai citit aproape sigur articole care explicau procedura pe Legea 50/1991. Nu erau greșite atunci. Din 25 august 2026 sunt însă construite pe un text care nu mai e în vigoare, iar asta se vede mai ales la partea de sancțiuni, termene și denumiri de documente.

Articolul ăsta nu îți dă un verdict juridic. Face trei lucruri: îți arată ce spune textul nou, îți spune unde îl citești singur, și îți dă întrebările exacte pe care le pui la primărie și la administrator înainte să comanzi ceva.

Ce s-a schimbat, concret, pe 10 august 2026

Legea nr. 169/2026 poartă numele de Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — pe scurt, CATUC. Ideea din spatele lui e comasarea: în loc de legi separate pentru autorizare, pentru amenajarea teritoriului și pentru urbanism, un singur text.

Datele actului, ca să le ai la îndemână când cauți textul:

• Actul: Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
• Publicare: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026.
• Intrare în vigoare: la 15 zile de la publicare, adică 25 august 2026.
• Ce abrogă: printre altele, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Pentru cineva care se uită la un balcon sau la o închidere de terasă, partea relevantă e împărțirea lucrărilor pe trei regimuri: cele care cer autorizație de construire, cele care se fac pe bază de notificare, și cele care nu cer nici autorizație, nici notificare.

Ce spune Art. 294 despre balcoane și logii

Art. 294 din Cod enumeră lucrările care se execută fără autorizație de construire, pe bază de notificare. În enumerare apare, citat din text:

„Renovarea/extinderea bucătăriei sau băii și închiderea unitară a logiilor și balcoanelor în apartamente”

Tot la regimul de notificare, articolul mai listează:

• construcții noi exterioare locuințelor unifamiliale în mediul rural — garaje, terase acoperite, pergole, bucătării de vară, chioșcuri, piscine sau grupuri sanitare — până la 50 mp cumulat;
• compartimentări și remodelări interioare nestructurale și demontabile.

Ce înseamnă asta în practică pentru tine: nu că „nu mai trebuie nimic”, ci că textul mută discuția de la o autorizație de construire clasică la o procedură de notificare, ale cărei formulare, documente și termene se stabilesc la nivelul autorității locale. Primăria de care aparții e cea care îți spune ce formular depui, ce anexezi și ce se întâmplă după depunere.

„Unitară” e cuvântul pe care merită să-l citești de două ori

Textul nu spune „închiderea logiilor și balcoanelor”. Spune închiderea unitară a logiilor și balcoanelor. Cuvântul acesta nu e decorativ.

„Unitar” trimite la ideea că fațada blocului se tratează ca un întreg: același tip de sistem, aceeași linie, aceeași culoare de profil, aceeași geometrie de împărțire pe verticală, pentru toate balconele care se închid pe acea fațadă. Un balcon închis „cum a vrut fiecare” e exact scenariul pe care formularea îl evită.

De aici decurg două consecințe practice, indiferent ce scrie oricine pe internet:

• dacă în blocul tău există deja balcoane închise, soluția care se potrivește regulii de unitate e cea care le urmează, nu cea care îți place ție cel mai mult;
• dacă nu există un model stabilit, întrebarea „ce se consideră închidere unitară aici” se pune la primărie, nu se deduce din articole.

Este și motivul pentru care, la o închidere de balcon, discuția despre sistem nu începe niciodată cu catalogul, ci cu fațada existentă.

Art. 299: lucrările fără autorizație și fără notificare

Codul are și un al doilea prag. Art. 299 enumeră lucrările care se execută fără autorizație de construire și fără notificare. Printre ele:

• reparații la împrejmuiri, acoperișuri și învelitori;
• amenajări minore de tipul grădinilor de fațadă, teraselor exterioare demontabile și pergolelor.

Diferența dintre o „terasă exterioară demontabilă” din Art. 299 și o închidere de terasă cu sticlă e una de fond, nu de nuanță: prima e o amenajare care se poate demonta, a doua e, de regulă, o structură fixată de imobil. Unde se așază exact proiectul tău e o încadrare pe care o face autoritatea locală pe baza documentelor, nu tu și nu furnizorul.

Acordul asociației de proprietari e o discuție complet separată

Aici se încurcă foarte multă lume. Autorizația sau notificarea sunt o relație între tine și autoritatea publică. Acordul vecinilor și al asociației de proprietari e o relație între tine și condominiu, guvernată de legislația proprie a asociațiilor de proprietari.

Faptul că o lucrare apare pe lista de notificare din Art. 294 nu spune absolut nimic despre ce îți cere asociația. Sunt două filtre în serie, iar ordinea în care le treci nu contează — contează să le treci pe amândouă.

Practic, întrebările astea se pun administratorului sau președintelui de asociație, în scris, înainte să comanzi orice:

• există o hotărâre a adunării generale privind închiderea balcoanelor în bloc și, dacă da, ce prevede?
• există un model de închidere deja acceptat pe fațada mea, cu tip de sistem și culoare?
• ce formă de acord îmi este cerută și cine îl semnează?
• există restricții privind zilele și orele de acces pentru montaj, sau privind folosirea scării și a liftului?

Un răspuns scris de la administrator valorează, în cazul unei discuții ulterioare, mult mai mult decât o confirmare verbală pe hol.

Regulamentul local de urbanism poate schimba tot

Codul e cadrul general. Peste el se așază regulamentul local de urbanism al fiecărei localități, iar acolo pot exista reguli proprii de fațadă: materiale admise, cromatică, tipuri de tâmplărie, restricții pe anumite străzi sau zone.

În zonele protejate și în perimetrele de protecție ale monumentelor, regulile sunt de regulă mai stricte și pot implica avize suplimentare. Nu există o bază de date națională în care să vezi toate aceste reguli dintr-un singur loc. Se verifică la primăria localității în care se află imobilul — la serviciul de urbanism sau prin certificatul de urbanism, care e documentul care îți spune negru pe alb ce se poate și ce avize sunt necesare pe parcela ta.

Două apartamente identice, în două orașe diferite, pot avea răspunsuri diferite la aceeași întrebare. Nu e o inconsecvență a legii — e felul în care funcționează urbanismul local.

Ce se întâmplă cu dosarele începute înainte de 25 august

Codul prevede reguli tranzitorii. Certificatele de urbanism deja emise rămân valabile, iar procedurile începute înainte de intrarea în vigoare rămân sub legea anterioară.

Deci dacă ai un certificat de urbanism obținut în vară sau o cerere depusă și în lucru, nu o iei de la capăt. Dacă abia acum începi, intri direct pe regimul nou. Cazurile de graniță — un dosar depus pe 22 august, de exemplu — se lămuresc la registratura primăriei, care știe data efectivă de înregistrare.

Checklist: ce întrebi înainte să comanzi ceva

La primăria localității

• Pentru lucrarea mea, la această adresă, regimul aplicabil este autorizație de construire, notificare sau nici una?
• Dacă este notificare: ce formular folosesc, ce documente anexez și unde se depune?
• Ce se consideră „închidere unitară” pe fațada acestui bloc — există un model aprobat?
• Imobilul e în zonă protejată sau în zona de protecție a unui monument? Sunt necesare avize suplimentare?
• Ce prevede regulamentul local de urbanism pentru fațade pe strada asta?
• Îmi recomandați să solicit un certificat de urbanism ca să am totul în scris?

La administrator / asociația de proprietari

• Există o hotărâre a adunării generale pe tema închiderii balcoanelor?
• Ce formă de acord mi se cere și cine îl emite?
• Există un model de închidere deja acceptat — sistem, culoare, împărțire a panourilor?
• Sunt reguli de acces pentru montaj (orar, lift, protejarea spațiilor comune)?

Documente care ți se cer, probabil

Lista exactă o dă primăria, dar în practică oamenii pregătesc, de regulă:

• act de proprietate și, după caz, extras de carte funciară;
• copie după actul de identitate;
• plan de situație și releveul apartamentului sau al balconului;
• fotografii ale fațadei existente și ale balconului;
• descrierea tehnică a sistemului propus, cu desene sau simulare vizuală;
• acordul asociației de proprietari, în forma cerută de aceasta.

Partea de descriere tehnică și desene vine, de obicei, de la firma care execută lucrarea. Merită cerută înainte de a semna ceva, pentru că e documentul cu care te duci la primărie. Vezi și cum arată procesul de la măsurătoare la montaj.

Ce înseamnă asta pentru tine, dacă ai un proiect în plan

Trei lucruri, în ordinea în care contează:

1. Verifică sursa oricărei informații pe care o citești.

   Dacă un articol nu spune pe ce lege se bazează, sau menționează Legea 50/1991 ca fiind în vigoare, e informație expirată — indiferent cât de bine sună.

2. Pune întrebările în scris.

   La primărie și la asociație. Un e-mail cu răspuns îți rezolvă o dispută viitoare mai bine decât orice discuție telefonică.

3. Lasă fațada să dicteze soluția.

   Regula de unitate din Art. 294 înseamnă că sistemul se alege pornind de la ce există deja pe bloc. E o constrângere, dar e și motivul pentru care unele fațade arată coerent, iar altele nu.

Întrebări frecvente